duminică, 20 decembrie 2009

Inocenta de copil


Si anul asta va fi la fel... acelasi sentiment dar poate altul.

Poate ca am reusit sa trec peste... poate ca m-am resemnat. Poate ca acum nu ma mai doare, desi iti simt lipsa... uneori. 

Uneori sufletul mi se umple de ura si simt ca e mai bine asa, fara tine. Dar nu ma tine mult... imi trece si imi dau seama ca as vrea sa dau timpul inapoi.

Imi amintesc ce a fost Craciunul trecut. Desi nu vreau sa ma gandesc la asta... ma intristeaza. Nu era Craciunul ala pe care mi l-am dorit, in care sa rad, sau macar sa zambesc... sa daruiesc iubire, sa simt... Nu stiam ce e cu mine. Simteam ca ma pierd undeva, fara sa stiu de ce.. Ma durea... oh si inca foarte tare. Nici lacrimile nu imi puteau sterge tristetea de pe fata. 

Nu mi-e bine nici cum a fost si nici cum e. 

Sa incerc sa repar greseala? Si de ce zic eu greseala, pentru ca nu a fost o greseala... stii bine, o greseala e ceva ce nu mai poti repara. Ajuta-ma sa scap de gandurile astea si sa-mi fie bine. Te rog, reda-mi inocenta de copil...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu