joi, 22 aprilie 2010


Nu te intreba de ce are nevoie lumea. Intreaba-te ce te face viu, si fa acel lucru. Pentru lucrul de care are nevoie lumea sunt oamenii vii.

– Howard Thurman


Lumea are nevoie de oameni vii, oameni care sa creada in ei, sa TRAIASCA si sa aiba vise. Oameni care nu se gandesc ca au mai mult sau mai putin decat celalalt, oameni carora nu le pasa de bani sau alte bunuri materiale, oameni care nu au uitat ce e aia bunatate si iubire. Vreau sa traiesc intr-o lume in care guvernul nu exista, rautatea nu exista. Vreau sa traiesc asa cum sunt eu, sa fiu libera si sa ma gandesc doar la prezent, trecutul sa fie trecut, viitorul sa fie asa cum ar trebui fara sa il manipulez. Vreau ca oamenii sa creada in visele lor si sa lupte pentru ele dar fara sa lase cadavre in urma, sa fim toti egali, sa dispara toata rautatea adunata in noi. Suntem oameni si gresim, pentru ca nu exista perfectiune. Dar... Vreau ca oamenii sa traiasca!


Frumuseţea este ceea ce te simţi în interior şi ea este cea care se reflectă în ochii tăi. Nu este ceva care ţine de fizic.

Nu mai vreau sa fim etichetati doar pentru ceea ce afisam in exterior. Nu mai vreau sa se faca diferente doar pentru ca celalalt nu arata ca tine. De ce sa ne gandim la femeia si/sau barbatul perfect? Oare exista perfectiune? NU! Ceea ce tu vrei sa modelezi pentru a ajunge la perfectiune si la frumusetea inimaginabila e doar ambalajul. Ceea ce conteaza e sufletul. Modeleaza-ti sufletul pentru a ajunge la frumusetea de care altii sunt invidiosi. Asa cum o carte care are copertile rupte poate fi mai interesanta si mai frumoasa decat te asteptai, asa si un om cu un fizic urat, de care nu te-ai apropia, poate fi frumos la suflet. Gandeste! Fi frumos in interior si ochii tai vor afisa frumusetea sclipitoare de care trebuie sa te bucuri! 

Vreau o lume in care sufletele vorbesc!

joi, 8 aprilie 2010

Zana verde...

Absinth



"After the first glass, you see things as you wish they were.

After the second, you see things as they are not.

Finally, you see things as they really are, which is the most horrible thing in the world."

Oscar Wilde